Tradițiile Culturale ale Germanilor Bucovineni din Campulung Moldovenesc
Denumit Kimpolung de către comunitatea germană, districtul Câmpulung Moldovenesc cuprindea zona montană a Bucovinei de Sud și a fost atestat documentar în sec.XV. Administrația austriacă aduce și populație germană pe aceste meleaguri – țipteri din comitatul Zips/Slovacia -, care se stabilesc la Pojorâta și Fundu Moldovei/Luisenthal în anul 1805, la Prisaca Dornei/Eisenau în 1808, la Valea Stânei/Huettenthal în 1809. Comunități puternice de țipțeri mineri și prelucrători ai lemnului se aflau și la Iacobeni/Jakobeny, Cârlibaba/Mariensee, Vatra Moldoviței/Freundenthal și Stulpicani.
Ca urbe, Câmpulung Moldovenesc cunoaște mai multe faze de dezvoltare: bazele așezării au fost puse în Valea Caselor (de unde provine denumirea de Capu Satului). Ulterior, localitatea se extinde spre vest, mutându-și centrul din Capu Satului în actuala localizare a centrului orașului. Prin urmare, începând cu secolul al XV-lea, așezarea se întinde tot mai mult pe râul Moldova și pe văile afluenților, venind populație și din Ardeal și întemeindu-se târgul Câmpulung. Din 1775 până în 1888, Câmpulung Moldovenesc se extinde pe cursurile pâraielor Deia, Runc, Izvorul Alb, Valea Seacă și Sâhla.
În anul 1794, Curtea Vieneză recunoaște statutul de târg al așezării Câmpulung, iar dezvoltarea economică a fost influențată și de cele două ramificații secundare ale căii ferate Vama-Moldovița și Pojorâta-Fundu Moldovei, iar în această localitate ultim menționată a fost întemeiată o mină de către industriașul Anton Manz. De asemenea, Manz a întemeiat un laminor la Prisaca Dornei, unde se produceau unelte agricole, tablă și șine de cale ferată. Prisaca Dornei a fost denumit și Rosendorf/satul trandafirilor, datorită grădinițelor de flori din fața caselor. Resursele de ape minerale și sulf de la Vatra Dornei și Iacobeni au pus bazele turismului balnear, unde s-au construit pavilioane de muzică atât pentru oaspeți cât și pentru localnici.
În perioada interbelică, din 10.071 locuitori, aproape două mii de cetățeni erau de origine germană și utilizau limba germană ca limbă maternă. Din districtului Câmpulungului menționăm personalități precum Zeno Einhorn, medic și scriitor, Emil Sommer, general maior, politicianul Anton Keschmann, regizorul și inventatorul Mano Ziffer-Teschenbruck, avocatul și poetul Heinrich Schaffer, scriitorul Kubi Wohl, veterinarul Otto Binder.
În anul 1907, la insistențele contelui Franz von Bellegarde (1833-1912), deputatul de Câmpulung în parlamentul austriac, împăratul Franz Joseph emite Decretul împărătesc austriac pentru întemeierea unui gimnaziu complet cu opt clase în orașul Câmpulung Moldovenesc. Până în 1918, limbile de predare sunt româna și germana, iar unul dintre profesorii germani era Leonhard Haschler, care preda confesiunea romano-catolică.
În Casele Germane din Câmpulung, Iacobeni și Fundu Moldovei aveau loc concerte, seri de lectură, se jucau cărți, mai ales bridge, se organizau baluri. Pe lângă fiecare biserică romano-catolică și evanghelică funcționau coruri și existau și teatre de amatori. Dansurile germanilor constau îndeosebi din polci și valsuri, iar Einmarsch este dansul de introducere, când perechile sunt prezentate pe scenă. Au existat asociații culturale germane, intitulate Germania, Falke și orchestra de instrumentiști.
Deoarece comunitățile germane din această regiune erau preponderent rurale, multe activități gospodărești se derulau în sistem de șezătoare, care culminau cu momente artistice (cântece, dansuri, confecționarea unor costume). De pildă, legarea snopilor/Dreschflegelzeit presupunea și confecționarea unor păpuși de paie, cu care copiii învățau să danseze. Despănușarea porumbului/Kukuruzschaelen însema anumite obiceiuri: reunea fete și băieți deja majori; dacă o fată găsea un cocean roșietic, atunci se spunea că va avea parte de un soț roșcat, aici se formau noile perechi, iar copiii adunau pănuși, coceni și mătasea-porumbului pentru a confecționa păpuși.
Urarea pentru copiii nou-născuți în zona montană germană era următoarea: ”Euer Ausgang soll gesegnet sein. Ich wuensche Glueck zu Eurem Prinzen/Eurer Prinzessin; Gott moege ihn/sie Euch erhalten und Ihr sollet ihn/sie zur Ehre Gottes grossziehen, damit Gott und die Welt an ihm/ihr ein Wohlgefallen habe!” / ”Ieșirea să vă fie binecuvântată! Urez noroc prințului vostru / prințesei voastre; să îl/o primească Dumnezeu și să îl/o creșteți spre slava Domnului, pentru binele Lui și a lumii întregi!”
Nunta era cea mai bună ocazie să reunească membrii comunității. Maestrul de ceremonii/Hochzeitslader chema oaspeții la nuntă cu următorul catren: ”Auf a Troepferl Suppen, auf a Broeckerl Fleisch und a Zuspeis, auf an Trunk und auf an Sprung”/Oleacă de supă, oleacă de carne și gustare, un șnaps și un dans. Exista un animator al nunții, denumit Plampatsch, care ajuta la distribuirea bucatelor și a bunei-dispoziții printre oaspeți. Nu doar mirilor se oferă daruri, ci și bucătăresei și muzicanților, căci bucătăreasa și-a ars șorțul de la atâta gătit, iar muzicanților le-a sărit vopseaua de pe instrumente de la atâta cântat. Actualmente, în orașul Câmpulung Moldovenesc există Forumul German, care reunește germanii din ținut, precum și corul ”Edelweiss”, invitat la multe evenimente culturale locale, regionale și naționale. Cea mai spectaculoasă sărbătoare este Fruehlingsfest/sărbătoarea primăverii, pe care o celebrează socializând, dansând și cântând.