Tradiții de Paște
Asemeni tuturor creștinilor bucovineni, și pentru germani, Sărbătorile Pascale sunt la mare cinste. Se respectă postul de patruzeci de zile (Fastenzeit), rugăciunea specifică fiind „Drumul Crucii” (Kreuzesweg):
O, Sünder! Komm’heran
betracht’ mit frommen Herzen
des Heilands Kreuzesbahn
und unverschuld’te Schmerzen.
Blick’ auf den Dulder hin
Und denk’ in deinem Sinn.
Was er für dich getan,
und bet’Ihn dankbar an.
………………………………
Lass meinen Dank dir weih’n
O, Herr, für deine Leiden;
Lass sie nicht fruchtlos sein,
Hilf mir die Sünde meiden!
Leg’lich die Hülle ab,
lass dann aus meinem Grab
mich selig aufersteh’n
und dich im Himmel seh’n.
Germanii împodobesc Pomul de Paște (Osterbaum) cu ouă colorate. Este un simbol al comuniunii și a bucuriei, iar oul reprezintă viața. De obicei, pomul era format din ramurile de sălcii care erau sfințite la Florii și era apoi ars de Rusalii.
De Joia Mare/Gründonnerstag se vopsesc ouăle și se mănâncă legume verzi – salată, urzici și spanac. Vinerea Mare/Karfreitag era dedicată meditației și rugăciunii, iar unii enoriași țineau post negru, fără mâncare și apă.
Biserica romano-catolică este locul unde credincioșii se adună cu toții pentru Slujba Învierii Domnului urmată de procesiunea ocolirii bisericii cu lumânarea aprinsă în mână. Enoriașii evanghelici celebrează Învierea în Duminica Paștelui printr-o slujbă specială. Lumina Învierii era dusă apoi la cimitir, la mormintele celor apropiați.
Se gătesc bucatele tradiționale specifice perioadei pascale în întreaga creștinătate: ouă roșii, friptură de miel, pâinicele în formă de miel/Osterlamm și pască cu brânză, smântână sau ciocolată. Se sărbătorește într-un cerc restrâns, în familie sau alături de prieteni. Obiceiul ascunderii ouălor pentru a fi găsite de către copii (Ostereiersuche), care erau răsplătiți cu premii, s-a generalizat în prezent și la români. De asemenea, copiii așteaptă Iepurașul de Paște/Osterhase, care le aduce daruri.
În ziua a doua a Paștelui, băieții obișnuiesc să stropească cu parfum fetele necăsătorite de care erau interesați, în credința că, astfel, acestea vor avea noroc în dragoste și vor fi pline de energie întregul an.
În multe comunități, se utiliza Trandafirul de Ierihon/Jericho-Rose pentru a decora masa de Paște, ca simbol al învierii, a victoriei vieții asupra morții.
