Mâncăruri Tradiționale
Gastronomia germanilor bucovineni a valorificat roadele oferite de pământul fertil al regiunii. Baza mâncărurilor germane din Bucovina o constituie cartoful. Celebrii tocinei, tapetați cu smântână, sunt un deliciu și au fost ”adoptați” și de alte nații, iar pâinea cu cartofi era nelipsită din meniul zilnic. În zona de munte, un ingredient de asemenea prețuit era făina de porumb, utilizată pentru a pregăti mămăliga/Polenta cu cartofi, care se mânca de obicei cu smântână sau cu iaurt natural, produs în casă. Un fel culinar foarte apreciat este și salata din cartofi fierți în coajă, ulterior curățați, cu ceapă tăiată solzișori călită în oțet, castraveți acri și ou fiert.
Fiecare gospodărie rurală dispunea de un efectiv animalier apreciabil : orătănii, porci, oi, vaci pentru lapte. În preajma Crăciunului se sacrificau porcii și germanii, neîntrecuți măcelari, transformau carnea în diverși cârnăciori, sângerete și carne cu untură, slănină care se păstra la oală sau în podul casei. Erau amatori de fripturi din carne de porc,vită și curcan, cu garnitură de cartofi copți și castraveți și varză acră/Sauerkraut, iar celebrul șnițel din carne de porc sau de pui era periodic gătit în familiile germane ale Bucovinei. La munte se utiliza mult și carnea de vânat. De pildă, friptura vânătorului/Jaegerbraten se prepara din carne de vită sau vânat, condimente, roșii, unt, ceapă, pătrunjel, ciuperci și vin alb. Se mai pregătea și gâscă sau rață umplută cu mere.
Puneau periodic lapte la prins, iar laptele dulce era folosit îndeosebi pentru consum la micul dejun – nemții bucovineni erau porecliți ”mâncători de pâine cu unt și cu dulceață și băutori de cacao cu lapte” -, la cafea sau preparau gris cu lapte cu dulceață de coacăze (”ribizili”) și cireșe amare.
Germanii prepară supa cu măiestrie. Fie că vorbim de supa cu țăiței de casă, cu găluștele de gris și carne de pui, cu legume, este delicioasă și o bună furnizoare de energie. Tipică Bucovinei este supa cu secărică/Kuemmelsuppe, care utilizează următoarele ingrediente: grăsime de porc, făină de grâu, secărică/chimen, smântână, unt și gălbenuș de ou. De regulă, se servește cu pâine neagră sau din secară și se poate fierbe în bulion de roșii, în loc de apă. Se mai gătește și supa cu dovleac, cartofi și unt.
În casele nemțești din Bucovina se utilizează mult hreanul, îndeosebi la sosuri, și încă se gătește puiul cu sos din smântână cu hrean și sfecla roșie cu hrean, indiferent că e doar tăiată sau rasă pe răzătoare. De asemenea, se gătesc morcovi în stil vienez, cu unt, făină, ceapă și supă de văcuță sau apă. O mâncare frecvent preparată era și tarta cu ceapă/Zwiebelkuchen.
Germanii din Bucovina sunt patiseri apreciați, fiecare gospodărie era ea însăși o cofetărie/Konditorei. Sunt celebre tartele cu fructe (mere, pere, fragi, coacăze), celebrele găluște cu prune/Pflaumenknoedel, prăjiturile cu mac și stafide sau cu migdale și smochine, torturile cu smântână, nucă și miere, Platzik/prăjitura cu brânză dulce și rahat sau cu cafea, checuri cu mac, nucă și fructe uscate, Studentenbrot/pâinea studentului cu ou, zahăr, făină, pesmet, nuci și curmale, cornulețele cu vanilie și fursecurile pentru ceai/Teeherzchen, tăiței cu mere la cuptor sau tăiței cu nucă, savarine și cremșnit, budinci cu lămâie, gris și căpșuni, strudelul cu mere și saleurile cu brânză sărată/Kaesestangen. De asemenea, se preparau lichioruri din fructe – caisată, coacăzată, cireșată, vișinată, din corcodușe/Marillensaft, din rubarbă -, compoturi și dulcețuri.
