Tradițiile Culturale ale Germanilor Bucovineni din Rădăuți
În sec.al XVIII-lea, Rădăuți era o așezare nesemnificativă pe harta Bucovinei. Anul 1792 este semnalul schimbării statutului lui, căci este întemeiată Herghelia cezaro-crăiască, iar noile perspective economice atrag mulți germani acolo. Într-o scurtă perioadă, Rădăuții – termen slav care înseamnă ”bucurie” – devin al doilea oraș după capitala Cernăuți. Atât de mulți germani s-au stabilit în urbe, că Rădăuții au devenit cel mai german oraș al Bucovinei, ținând cont faptul că limba germană devenise lingua franca, vorbită de toate populațiile. Clădirile aferente Căpităniei Districtuale, ale Gimnaziului Real și ale funcționarilor și intelectualilor dau un caracter german Rădăuților, vizibil încă și azi. În perioada interbelică, din aproape 17.000 locuitori, 70% erau vorbitori nativi de limbă germană. Orașul dăduse personalități semnificative pentru întreaga Românie viitoare, precum Ernst Rudolph Neubauer, profesorul și mentorul lui Eminescu, politicianul Oskar Janicki, psihoanalistul Ernst Paul Hoffmann, cercetătorul în economie Marcell Schweitzer, juristul și deputatul german în Parlamentul României Alfred Kohlruss din zona Siret, avocatul și jurnalistul Friedrich ”Fritz” Poppenberger din Siret, scriitoarea Elisabeth Axmann, doctorul în farmacie Alfred von Rossignon, soțul Bertei Gorgon.
În Rădăuți a existat Radautzer Schubertbund/asociația Schubert, denumită după numele compozitorului Franz Schubert, care a promovat muzica clasică germană. A funcționat un cor la biserica romano-catolică, cunoscută în oraș drept ”biserica nemțească”. În anul 1931 a luat ființă Asociația Culturală Germană pentru Bucovina/Deutscher Kulturverein fuer die Bukowina, care au colaborat strâns cu Musikverein/asociația muzicală și cu teatrul de amatori în limba germană din oraș. A existat și clubul sportiv Jahn, cu o echipă de fotbal destul de cunoscută. Presa în limba germană era larg răspândită în Rădăuți și în împrejurimi. După primul război mondial, s-a înființat Gimnaziul Real Privat German/Deutsches Privatrealgymnasium, pentru păstrarea identității lingvistice. Aproape toate evenimentele culturale se derulau în Grădina de Tir.
Prima librărie din oraș a aparținut germanului Julius Kirner, care a înființat-o în anul 1872. În anul 1912 a devenit filiala librăriei universitare H. Pardini din Cernăuți și se pare că însuși regele Carol II cumpăra de aici cărți în limba germană. În perioada interbelică a fost condusă de familia lui Fritz Schledt, care organiza bursa cărților, caravane ale cărții prin sate și orașe, cu propriul automobil, iar pe lângă librărie funcționa cea mai mare bibliotecă din Rădăuți, cu 3.500 titluri.
Datorită procentului ridicat al populaţiei germane, îndeosebi după ocupaţia austro-ungară, s-a constatat necesitatea unui loc de întâlnire pentru etnicii germani. Astfel, a fost construită Casa Germană/Deutsches Haus, care avea să aibă o istorie foarte tumultoasă. Ridicată în anul 1912, sala de spectacole avea 400 de locuri, găzduinf spectacole, reuniuni, evenimente mondene ale comunității germane. Pe scena Casei Germane au evoluat Teatrul German din Berchtensgabe/1928, Teatrul Evreiesc de Operetă din Viena/1929, George Enescu/1932, corul Bruckenthal, Teatrul din Sibiu și tenorul bucovinean de origine evreiască Josef Schmidt.
Acestă utilizare o are până în anul 1958, când va fi dat în folosinţă actualul sediu al Casei de Cultură din Rădăuţi. După acest an, avându-se în vedere schimbările politice, clădirea este transformată în cinematograf intitulat „Flacăra”. Abia după anul 1990, casa va reveni la vechea sa utilitate, aceea de centru de cultură şi promovare a culturii germane, administrată de Uniunea Germanilor Bucovineni din Rădăuți/Verein der Radautzer Buchenlanddeutschen. Actualmente, funcționează cu succes corul Liedertafel/tabla cu cântece, care participă la diverse evenimente culturale ale comunității germane din Rădăuți, în țară și în străinătate.
Die Mitglieder des Radautzer deutschen Ortsrates im Jahre 1938
Von links nach rechts
erste Reihe sitzend:Alfred Effinowicz, Rechtsanwalt; Anton Steppan, Kaufmann; Karl Schüttler, röm.-kath. Pfarrer und Dechant; Ambros Straub, Architekt; Hans Rein, evangelischer Pfarrer und Senior; Franz Stanzl, Finanzwachoberrespizient i. R.;
zweite Reihe stehend:Kamillo Ratzka, Finanzwachrespizient i. R.; Johann Schmidt, Abteilungschef; Norbert Sokol, Gerbermeister; Karl Astalosch, Tischlermeister; Johann Triffo, Finanzwachoberrespizient i. R.; August Plach, Schlossermeister; Emil Laukhardt, Schneidermeister;
dritte Reihe:Emil Miksch, Bindermeister; Rudolf Blechler, Tischlermeister; Emil Rippel, Tischlermeister; Ferdinand Gaschler, Schneidermeister; Franz Stadelbauer, Anstreichermeister; Heinrich Voise, Finanzwachrespizient i. R.
Czernowitzer Tagblatt.
Nr.2535. Anul IX. Cernăuți, sâmbătă, 5 August 1911.
„Rădăuți. (Petrecerea în grădina a Departamentului de pompieri voluntari din Rădăuți)
La 23 mai, petrecerea anunțată a avut loc în grădina acoperită, care a fost foarte populară în ciuda vremii ploioase. De asemenea, a oferit vizitatorilor o mulțime de distracții, cum ar fi: curse de alergare in saci, alergatul cu bagaje, curse cu aeromodele RC (n.r. cu radio-comanda)- scurta manevrare si agitatie.
Exercițiile demonstrative ale brigăzii de pompieri sub comanda comandantului Twers au fost foarte aplaudate.
Punctul culminant al petrecerii a fost concursul de modă și frumusețe; acesta a fost animat de susținători extrem de entuziasmați, câștigătorii fiind:
- D-na director Emma Pascher (premiul I),
- Doamna Amalie Kauder (premiul II),
- Domnișoara Gisela Lang (premiul III).
Bineînțeles, tinerii nu au uitat să danseze și să-și păstreze starea animată până dimineața. Organizatorii petrecerii pot fi mulțumiți de succes.”